Definita cuvantului oară
OÁRĂ2, oare, s. f. (Reg.) Orătanie. – Lat. ovaria „ouătoare”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oară
politrícă s.f. 1. (înv. și reg.) varietate de mușchi care crește prin pășunile alpine și prin păduri; jabghie. 2. (reg.) plantă erbacee medicinală, cu tulpina dreaptă, cu frunze alungite și flori verzui; paracherniță. Vezi definitia »
CALCICOLĂ (‹ fr.; {s} lat. calc- „var” + colo „a locui”) adj. Plantă ~ = plantă care vegetează pe soluri bogate în carbonat de calciu sau pe stîncării de calcare (ex. floarea-de-colți, vița de vie); plantă calcifilă. Vezi definitia »
vámă s. 1, g.-d. art. vắmii; pl. vămi Vezi definitia »
PACEAÚRĂ, paceaure, s. f. 1. Cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.). 2. (Fam.) Epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc. [Acc. și: paceáură. – Pr.: -cea-u-. – Var.: paceavúră s. f.] – Din tc. paçavra, ngr. patsavúra. Vezi definitia »
BLÂNDĂ, blânde, s. f. (Pop.) Urticarie. – Forma feminină a adj. blând (=[boală] blândă). Vezi definitia »