căcuță s. f. sg. (dim. – în limbajul copiilor mici) materie fecală. Vezi definitia »

SFẤRLĂ, sfârle, s. f. (Reg.) 1. Bobârnac. 2. Bot, rât. – Et. nec. Vezi definitia »

ALBITÚRĂ, albituri, s. f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc.; albișoară. 3. (Reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spațiu alb între rânduri. – Alb + suf. -itură. Vezi definitia »

DIATÉZĂ², diateze, s. f. Predispoziția unei persoane de a contracta anumite boli. [Pr.: di-a-] – Din fr. diathèse. Vezi definitia »

PREEXISTÉNȚĂ, preexistențe, s. f. Faptul de a preexista. ◊ (În diverse concepții religioase) Presupusă existență anterioară a sufletului. [Pr.: pre-e] – Din fr. préexistence. Vezi definitia »