Definita cuvantului manducație
MANDUCÁȚIE s.f. (Rar) Acțiunea de a mânca. [Gen. -iei. / < lat. manducatio, fr. manducation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu manducație
PARAZITOFOBÍE s.f. (Rar) Teamă și dezgust de paraziți. [Gen. -iei. / < fr. parasitophobie]. Vezi definitia »
CITOCLAZÍE s. f. proces de fragmentare sau de distrugere a celulelor vii. (< fr. cytoclasie) Vezi definitia »
-LOGÍE Element secund de compunere savantă, cu sensul de „disciplină”, „știință”, „expunere științifică”. [< fr. -logie, it. -logia, cf. gr. -logia < logos – cuvânt, discurs]. Vezi definitia »
CONDUCTOMETRÍE s.f. Metodă de analiză electrochimică, bazată pe modificarea prin titrare a conductivității soluției titrate. [Gen. -iei. / < fr. conductométrie, germ. Konduktometrie]. Vezi definitia »
MACROSOMÍE s.f. (Biol.) Gigantism caracterizat prin dezvoltarea excesivă a întregului corp. [Gen. -iei. / < fr. macrosomie, cf. gr. makros – mare, soma – corp]. Vezi definitia »