MINERALIZÁȚIE, mineralizații, s. f. 1. Cantitate de substanțe minerale, de săruri etc. dizolvate într-o apă subterană. 2. Acumulare de substanțe minerale care se poate realiza, fie prin depuneri din soluții în crăpăturile, golurile și porii rocilor, fie prin înlocuirea chimică parțială sau totală a rocilor; mineralizare (2). – Din fr. minéralisation. Vezi definitia »

CHINEZITERAPÍE s.f. Terapeutică prin mișcare. [Gen. -iei, scris și kineziterapie. / < fr. kinésithérapie, cf. gr. kinesis – mișcare, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

mórdie s.f. (reg.) vreme posomorâtă. Vezi definitia »

BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie. Vezi definitia »

-PLEGÍE elem. „paralizie”. (< fr. -plégie, cf. gr. plege) Vezi definitia »