EROZIÚNE s. f. 1. roadere a solului, a rocilor sub acțiunea diferiților agenți externi. ◊ (p. ext.) roadere, tocire, uzură. 2. uzură a conductelor sau a aparatelor metalice datorită frecării fluidelor de pereții acestora. 3. ulcerație ușoară, superficială a pielii sau a mucoaselor. 4. (fig.) degradare progresivă, uzură lentă. (< fr. érosion, lat. erosio) Vezi definitia »

PREPOZIȚIÚNE s.f. v. prepoziție. Vezi definitia »

EXCLAMAȚIÚNE s.f. v. exclamație. Vezi definitia »

PANÉ adj. invar. (Despre carne, cașcaval etc.) Prăjit în grăsime după ce a fost dat prin făină, ou și pesmet. [< fr. pané]. Vezi definitia »

INTROVERSIÚNE s.f. Situația celui introvertit. [Pron. -si-u-. / < fr. introversion, cf. lat. intro – înăuntru, vertere – a întoarce]. Vezi definitia »