SOLFEGIÉRE s.f. Acțiunea de a solfegia și rezultatul ei. [Pron. -gi-e-. / < solfegia]. Vezi definitia »

CLASICIZÁRE, clasicizări, s. f. Acțiunea de a (se) clasiciza. – V. clasiciza. Vezi definitia »

ÎNVENINÁRE, înveninări, s. f. Acțiunea de a (se) învenina și rezultatul ei; otrăvire. – V. învenina. Vezi definitia »

AGREGÁRE s.f. Faptul de a se agrega; unire a unor părți între care nu există o legătură intimă; unire într-un tot; agregație. ◊ Stare de agregare = fiecare dintre cele trei stări de consistență sub care se poate prezenta materia. [< agrega]. Vezi definitia »

CĂPĂTUÍRE, căpătuiri, s. f. Căpătuială. ♦ (Fam.) Căsătorie. – V. căpătui. Vezi definitia »