DISTÍNCȚIE, distincții, s. f. 1. Deosebire, diferență. A face distincție. Fără distincție. 2. Finețe, eleganță în înfățișare și comportări. 3. Decorație sau titlu care se acordă unei persoane pentru merite deosebite. [Var.: distincțiúne s. f.] – Din fr. distinction, lat. distinctio, -onis. Vezi definitia »

AMPUTÁȚIE s.f. Amputare. [Gen. -iei, var. amputațiune s.f. / cf. fr. amputation, lat. amputatio]. Vezi definitia »

ENTOMOCECIDÍE s. f. cecidie produsă de insecte. (< fr. entomocécidie) Vezi definitia »

CALCIPENÍE s. f. lipsă de calciu în țesuturile organice. (< fr. calcipénie) Vezi definitia »

ÁRIE¹ s.f. 1. (Mat.) Întindere, mărime a unei suprafețe limitate. 2. Zonă de răspândire a unui fenomen, de desfășurare a unei activități etc. ♦ Zonă în care este răspândit un anumit gen de animale sau de plante. ♦ Zonă în care se vorbește o anumită limbă, un dialect etc. sau în care se întâlnește un anumit fenomen lingvistic. [Pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. area, cf. fr. aire]. Vezi definitia »