ENTEROPEXÍE s.f. (Med.) Fixare a intestinului la peretele abdominal. [Gen. -iei. / < fr. entéropexie]. Vezi definitia »

FLOCULÁȚIE s.f. Floculare. [Cf. fr. floculation, it. floculare]. Vezi definitia »

UROLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază căile urinare și bolile lor specifice. [Gen. -iei. / < fr. urologie, cf. gr. ouron – urină, logos – studiu]. Vezi definitia »

STABULÁȚIE s. f. metodă de creștere a vitelor prin menținerea lor, temporară sau permanentă, în grajduri. (< fr. stabulation) Vezi definitia »

TAHISISTOLÍE s.f. (Med.) Accelerare (anormală) a sistolelor cardiace. [Gen. -iei. / < fr. tachysystolie]. Vezi definitia »