cociomeágă, cociomége, s.f. (reg.) casă proastă, cocioabă, coșmelie. Vezi definitia »

FÂSÂITÚRĂ, fâsâituri, s. f. Fâsâială. [Pr.: -sâ-i-. – Var.: fâsăitúră s. f.] – Fâsâi + suf. -tură. Vezi definitia »

APUCĂTÚRĂ, apucături, s. f. 1. Cuprindere cu mâna. Smuls dintr-o singură apucătură. 2. Fig. Fel de a se purta; deprindere, obicei (rău). – Din apuca + suf. -(ă)tură. Vezi definitia »

BRUTĂREÁSĂ, brutărese, s. f. Muncitoare care fabrică pâine; soția brutarului. – Din brutar + suf. -easă. Vezi definitia »

STRĂMĂTÚRĂ, strămături, s. f. 1. Lână toarsă și vopsită în diferite culori, folosită la țară la țesut, la cusut și la brodat. 2. Destrămătură, stramă. – Cf. stramă, destrămătură. Vezi definitia »