SUPRARENALÓM s.n. (Med.) Tumoare a glandei suprarenale. [Pl. -oame. / după fr. surrénalome]. Vezi definitia »

BROM (‹ fr. {i}; {s} gr. bromos „miros urît”) s. n. Element chimic (Br.: nr. at. 35, m. at. 79,909, p. t. -7,3ºC, p. f. 58,78ºC), nemetal din familia halogenilor, lichid brun-roșiatic care dezvoltă vapori grei, sufocanți, cu miros neplăcut; are acțiune caustică asupra pielii, producînd arsuri grave; vaporii de b. atacă ochii și mucoasele; sub formă de săruri (bromuri) este folosit în medicină, în fotografie etc. A fost descoperit de chimistul francez A.J. Balard în 1826. Vezi definitia »

CINAMÓM s. m. arbust aromatic din familia lauracee, originar din regiunile calde ale Asiei. (< fr. cinnamome, lat. cinnamomum) Vezi definitia »

MACROSÓM s.m. (Biol.) Sferă sau granulă alveolară mare, alcătuită din protoplasmă. [Cf. it. macrosoma < gr. makros – mare, soma – corp]. Vezi definitia »

GNOM² s. n. sentință, maximă; cugetare, moto. (< gr. gnome) Vezi definitia »