PONDERATÓR, -OÁRE, ponderatori, -oare, adj. Care menține echilibrul între două forțe. – Din fr. pondérateur. Vezi definitia »

VENTILATÓR, ventilatoare, s. n. Aparat sau organ al unei mașini cu care se împrospătează aerul (viciat) într-un spațiu închis (prin deplasarea și înlocuirea lui), cu care se produc curenți de aer în uscătorii etc. – Din fr. ventilateur. Vezi definitia »

DEZLEGĂTÓR, -OÁRE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător. Vezi definitia »

AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj. Care se agață. Plante agățătoare. ♦ (Substantivat, f.; la pl.) Ordin de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, ceea ce le permite să se agațe cu ușurință de copaci; (și la sg.) pasăre care face parte din acest ordin. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Din agăța + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

sturziór, sturzióri, s.m. (reg.) sturz mic; sturzișor, sturzel, sturzuleț. Vezi definitia »