HELIOCENTRÍSM s. n. concepție fundamentată de Copernic, potrivit căreia Soarele se află în centrul sistemului nostru planetar, iar Pământul și celelalte planete se învârtesc în jurul lui; sistem heliocentric. (< fr. héliocentrisme) Vezi definitia »

SINTETÍSM s.n. Faptul, însușirea de a fi sintetic. [Cf. fr. synthétisme]. Vezi definitia »

METAFORÍSM s. n. mod de exprimare prin multe metafore. (< fr. métaphorisme) Vezi definitia »

VULCANÍSM¹ s. n. 1. totalitatea manifestărilor vulcanice (1). 2. (fig.) însușirea de a fi vulcanic (2); impetuozitate. (< fr. volcanisme) Vezi definitia »

EXORCÍSM s. n. Practică magică (rugăciuni, descântece etc.) care are drept scop alungarea duhurilor rele, a diavolilor etc. – Din fr. exorcisme. Vezi definitia »