MONOCÍT, monocite, s. n. Tip de globulă albă, monocelulară, de dimensiuni mari. [Var.: monocítă s. f.) – Din fr. monocyte. Vezi definitia »

TREMOLÍT s. n. mineral conținând magneziu, calciu, fier și aluminiu, din care, prin hidratare, se obține azbestul. (< fr. trémolite) Vezi definitia »

NEMAIÎNTÂLNÍT, -Ă, nemaiîntâlniți, -te, adj. Care nu a mai fost întâlnit, cunoscut sau auzit de nimeni niciodată; p. ext. extraordinar. [Pr.: -mai-în- ] – Ne- + mai¹ + întâlnit. Vezi definitia »

PÂRGUÍT¹ s. n. Faptul de a se pârgui; timpul când se pârguiesc fructele sau cerealele. – V. pârgui. Vezi definitia »

CAUSTOBIOLÍT, caustobiolite, s. n. Rocă sedimentară organogenă, solidă, lichidă sau gazoasă, utilizată drept combustibil, în industria chimică etc. [Pr.: ca-us-to-bio-] – Din germ. Kaustobiolithe. Vezi definitia »