nume de persoana Vezi definitia »

SUPRANÚME s. n. nume adăugat la numele propriu al unei persoane, în semn de cinste sau pentru a o deosebi de altă persoană cu același nume. ◊ poreclă. (după fr. surnom) Vezi definitia »

CONSOMÉ s.n. Supă care se prepară prin fierberea înceată și îndelungată a cărnii, pentru a-i extrage toate sucurile. [Pl. -euri. / < fr. consommé]. Vezi definitia »

VOINICÍME, voinicimi, s. f. (Pop.) Mulțime de voinici. – Voinic + suf. -ime. Vezi definitia »

NOBILÍME s. f. (În unele țări, și în epoca modernă.) 1. Categorie socială cuprinzând (în societatea medievală) pe posesorii de feude și de titluri ereditare sau pe foștii feudali și pe descendenții lor, care au păstrat unele privilegii de castă; aristocrație, noblețe (2). ♦ Nobilii dintr-o epocă, dintr-o regiune, dintr-o localitate. 2. (Rar) Noblețe (1). – Nobil + suf. -ime. Vezi definitia »