albăstríme s.f. (înv.) ciocoime Vezi definitia »

pronume pers.3 fem sing Vezi definitia »

sălășíme s.f. (reg.) loc de odihnă, pe care s-a așezat ceva sau cineva. Vezi definitia »

come stai Vezi definitia »

CÚLME, culmi, s. f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiș. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. Fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ Expr. Culmea culmilor! sau asta-i culmea! = asta întrece orice margini, e nemaipomenit. 3. (Pop.) Prăjină lungă în casele țărănești, fixată orizontal de grinzi, de care se atârnă haine, obiecte casnice etc. – Lat. culmen. Vezi definitia »