Definita cuvantului moratoriu
MORATÓRIU s.n. (În economia capitalistă) Amânare de plată a datoriilor unui debitor, acordată de instanțele judecătorești înainte sau după declararea lui în stare de faliment; amânare cu caracter general a plății datoriilor publice sau particulare, acordată prin lege. ♦ Amânare legală a executării obligațiilor financiare internaționale determinată de o situație excepțională (război, calamitate, criză economică etc.). [Pron. -riu. / < germ. Moratorium, cf. fr., lat. moratorium].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu moratoriu
CAPANLÍU, capanlii, s. m. (Turcism înv.) Negustor turc care achiziționa alimente pentru aprovizionarea trupelor turcești. – Din tc. kapanlı. Vezi definitia »
PERIODÓNȚIU s. n. țesut care înconjură dintele; parodonțiu moale; parodont, periodont. (< engl. periodontium, germ. Periodontium) Vezi definitia »
CLADOPÓDIU s. n. (bot.) suport, trunchi ramificat. (< lat. cladopodium, fr. cladopode) Vezi definitia »
ALUMÍNIU s. n. metal foarte ușor, maleabil și ductil, bun conducător de căldură și electricitate. (< fr. aluminium) Vezi definitia »
-TÉLIU elem. „strat celular”. (< fr. -thélium, cf. gr. thele) Vezi definitia »