chiábă (-ébe), s. f. – (Banat, Trans.) Cuțit. Sb. kebe (DAR). Vezi definitia »

DACÍTĂ s.f. Exploziv întrebuințat în mine, datorită calității sale de a nu aprinde grizuul. [< fr. dacite]. Vezi definitia »

zidăreásă s. f., g.-d. art. zidărései; pl. zidărése Vezi definitia »

1.Substanță organică naturală care conține carbon, hidrogen și oxigen, reprezentând un constituent fundamental al materiei vii și având un rol important în metabolism; hidrat de carbon, carbohidrat. – Din fr. glucide. 2.Carbohidratii sunt lanturi de mici parti de zahar si reprezinta principala sursa de energie a organismului. Vezi definitia »

VEIÓZĂ s.f. Lampă mică de noapte cu abajur. [Pron. ve-io-. / < fr. veilleuse]. Vezi definitia »