SINÁXĂ s.f. Nume dat adunărilor primilor creștini. [< fr. synaxe, cf. gr. synaxis – adunare]. Vezi definitia »

SECÁNTĂ s.f. 1. Dreaptă care intersectează o curbă în cel puțin două puncte. 2. Funcția trigonometrică a unghiului într-un triunghi dreptunghic, egală cu raportul ipotenuzei față de cateta care aparține unghiului dat. [< fr. sécante, cf. lat. secans < secare – a tăia]. Vezi definitia »

ZEBEREÁLĂ, zebereli, s. f. (înv.) Sechestrare, sechestru. – Zeberi + suf. -eală. Vezi definitia »

DÚRĂ, dure, s. f. Roată, rotiță (metalică masivă); spec. rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut. – Cf. dura¹. Vezi definitia »

PIPERÍNĂ s.f. Alcaloid care se găsește în piper. [< fr. pipérine]. Vezi definitia »