MOLÓN, moloane, s. n. Bloc de piatră naturală prelucrat pe fețele vizibile, folosit în zidărie. – Din fr. moellon. Vezi definitia »

TORÓN¹, toroane, s. n. 1. Mănunchi de fire subțiri, răsucite împreună în același sens, din care se fabrică funii, cabluri etc. 2. (Arhit.) Ciubuc mare, rotund, așezat la extremitatea unei suprafețe drepte. – Din fr. toron. Vezi definitia »

CHESÓN s.n. 1. Vehicul cu două roți, compartimentat, folosit pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre încăperile etanșe, create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica în caz de avarie pătrunderea masivă a apei în tot vasul. ♦ Ladă pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unui vas. 3. Construcție asemănătoare unei cutii cu ajutorul căreia se pot executa fundații sub apă. [Pl. -soane. / < fr. caisson]. Vezi definitia »

PATRÓN², -OÁNE I. s. m. patrician roman considerat în raport cu liberții și cu clienții săi. II. s. m. f. 1. sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. 2. ocrotitor, protector, susținător. 3. proprietar al unei întreprinderi, al unui local etc. (< fr. patron, lat. patronus, germ. Patron) Vezi definitia »

MAGNETÓN s. n. unitate de măsură pentru magnetismul electronului și al nucleelor atomice. (< fr. magnéton) Vezi definitia »