Definita cuvantului neoconfucianism
NEOCONFUCIANÍSM s.n. Curent filozofic apărut în China în sec. X-XIII, care cuprinde două tendințe opuse, materialistă și idealistă, ambele invocând paternitatea lui Confucius. [Cf. fr. néo-confucianisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu neoconfucianism
ȘINTOÍSM s. n. religie tradițională a japonezilor, religia de stat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, caracterizată prin animism, venerarea Soarelui ca divinitate principală și prin cultul spiritelor strămoșilor, al eroilor și al mikadoului. (< fr. shintoïsme) Vezi definitia »
FACHIRÍSM s. n. Ansamblu de fapte aparent extraordinare săvârșite de fachiri; arta de a săvârși asemenea fapte; p. ext. scamatorie. – Din fr. fakirisme. Vezi definitia »
NEOPRAGMATÍSM s.n. Denumire a pragmatismului contemporan. [Cf. fr. néo-pragmatisme]. Vezi definitia »
TOTEMÍSM s. n. Ansamblu de credințe și obiceiuri religioase primitive legate de totem; credința în totemuri. – Din fr. totémisme. Vezi definitia »
SINARMONÍSM s. n. asimilare progresivă a vocalelor dintr-un cuvânt, specifică limbilor turco-tătare. (< fr. synharmonisme) Vezi definitia »