KINEZIOLOGÍE s.f. v. chineziologie. Vezi definitia »

scruntăríe, scruntăríi, s.f. (înv.) loc nisipos sau pietros; scruntar. Vezi definitia »

DECELÁȚIE s. f. decelare. (< fr. décelation) Vezi definitia »

COSMOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază elementele și combinațiile chimice din cosmos. [Gen. -iei. / < fr. cosmochimie]. Vezi definitia »

DEDÚCȚIE s.f. Raționament logic prin care se obține o judecată nouă (numită concluzie) din două sau mai multe judecăți (numite premise), dintre care una trebuie să fie neapărat universală. [Gen. -iei, var. deducțiune s.f. / cf. lat. deductio, fr. déduction]. Vezi definitia »