cujéică (cujéici), s. f. – Furcă de tors. Sl. kyžilĭ, prin intermediul rut. kyželĭca (Drăganu, Dacor., I, 294). Sec. XVII, Mold. și Trans. Vezi definitia »

CETOACIDÓZĂ s.f. Stare patologică a organismului, caracterizată prin scăderea rezervei alcaline a sângelui ca urmare a acumulării de acetonă. [Pron. -to-a-. / < fr. cétoacidose]. Vezi definitia »

MOLÍTVĂ, molitve, s. f. 1. (În ritualul Bisericii ortodoxe) Rugăciune (citită de preot pentru iertarea păcatelor, în împrejurări speciale); p. ext. oficierea acestei rugăciuni. 2.(Înv.) Termen de reverență folosit față de clerici. [Var.: molítfă, molíftă s. f.] – Din sl. molitva. Vezi definitia »

SUDÚRĂ, suduri, s. f. 1. Operație de sudare; p. ext. locul îmbinării prin sudare a două sau mai multor piese. 2. Fig. Închegare, îmbinare, legătură, unire (strânsă). – Din fr. soudure. Vezi definitia »

HIDROCARBÚRĂ, hidrocarburi, s. f. Combinație chimică alcătuită din carbon și hidrogen. – Din fr. hydrocarbure. Vezi definitia »