CONDILÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a tegumentelor și mucoaselor. [Pl. -oame. / < fr. condylome, cf. gr. kondyloma – umflătură]. Vezi definitia »

MONÓM s. n. 1. expresie algebrică compusă dintr-un singur termen, în care nu figurează nici semnul plus, nici minus. 2. (fig.) șir neîntrerupt. (< fr. monôme) Vezi definitia »

MAELSTRÓM s.n. Vârtej, vâltoare. [Pron. mai-ström, var. merstrom. / < fr. maelström, canal al mării Norvegiei, unde se produc curenții turbionari puternici]. Vezi definitia »

TENOTÓM s. n. instrument folosit în tenotomie. (< fr. ténotome) Vezi definitia »

CRANIOTÓM s. n. instrument chirurgical pentru deschiderea craniului. (< fr. crâniotome) Vezi definitia »