Definita cuvantului oblon
OBLÓN, obloane, s. n. 1. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal, de lemn sau de material plastic, așezat în fața sau în spatele unei ferestre, al unei uși sau al unei deschideri și servind pentru protecție sau pentru reglarea luminii care intră în camera respectivă. 2. (Reg.) Deschizătură în formă de fereastră într-un perete, în special în peretele podului; tăblie de lemn care închide această deschizătură. 3. (Înv.) Ușă la trăsură; portieră a unui cupeu. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oblon
ROYLÓN s. n. fibră de polimer sintetic poliamidic, cu aceleași proprietăți ca ale nailonului. (< ro/lan/ + /na/ilon, n. com.) Vezi definitia »
DODECAMERÓN s.n. (Lit.) Interval, perioadă de douăsprezece zile. ♦ Operă ale cărei părți sunt grupate în douăsprezece „zile”. [Pl. -oane, -onuri. / < it. dodecameron, cf. gr. dodeka – douăsprezece, hemera – zi]. Vezi definitia »
HIMÁTION s.n. (Ant.) Mantie grecească amplă care se purta prinsă cu o agrafă pe piept sau pe umăr. [Pron. -tion. / < fr., gr. himation]. Vezi definitia »
OBLÓN, obloane, s. n. 1. Dispozitiv format din unul sau din mai multe panouri de metal, de lemn sau de material plastic, așezat în fața sau în spatele unei ferestre, al unei uși sau al unei deschideri și servind pentru protecție sau pentru reglarea luminii care intră în camera respectivă. 2. (Reg.) Deschizătură în formă de fereastră într-un perete, în special în peretele podului; tăblie de lemn care închide această deschizătură. 3. (Înv.) Ușă la trăsură; portieră a unui cupeu. – Et. nec. Vezi definitia »
BION (probabil sec. 2 î. Hr.), poet bucolic grec. Imitator al lui Teocrit („Cîntec funebru în cinstea lui Adonis”). Vezi definitia »