Definita cuvantului obligatoriu
OBLIGATÓRIU, -IE adj. Care are puterea de a obliga (potrivit unei legi); obligațional. ♦ Care trebuie făcut potrivit anumitor legi, care nu este facultativ. [Pron. -riu, var. obligator, -oare adj. / cf. lat. obligatorius, fr. obligatoire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obligatoriu
COLÚMBIU s. n. niobiu. (<fr. columbium) Vezi definitia »
guzíu, guzíi, s.m. (reg.) cârtiță. Vezi definitia »
cliúciu, cliúciuri, s.n. (înv.) 1. cheia unei probleme, formula care o rezolvă. 2. tâmpla capului. 3. cârlig de care se atârnă un vas pentru fiert în coliba lucrătorilor de păduri. Vezi definitia »
sigíliu (-íi), s. n. – Semn, marcă imprimată. – Var. sigil. Lat. sigillum (sec. XIX). – Der. sigila, vb., din lat. sigillare. Cf. sugel. Vezi definitia »
zeflíu (înv.) (ze-fliu) adj. m., f. zeflíe; pl. m. și f. zeflíi Vezi definitia »