Definita cuvantului obliterație
OBLITERÁȚIE s.f. 1. Obliterare. 2. Astupare a unui vas de sânge printr-un cheag sau prin îngroșarea pereților; obstrucție (1). [Gen. -iei, var. obliterațiune s.f. / cf. fr. oblitération, lat. oblitteratio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu obliterație
NOVÁȚIE s.f. 1. Stingere a unei obligații prin crearea alteia noi, care se deosebește de prima prin calitatea debitorului sau a creditorului. 2. (Rar) Inovație. [Gen. -iei, var. novațiune s.f. / cf. fr. novation, lat. novatio]. Vezi definitia »
POSTEROMANÍE s.f. (Liv.; rar) Dorință patologică de a avea urmași. [Gen. -iei. / < fr. postéromanie]. Vezi definitia »
POLICORÍE1 s. f. anomalie congenitală prin mai multe pupile. (< fr. polycorie) Vezi definitia »
CAPILAROSCOPÍE s.f. Metodă de observație a circulației capilare cu ajutorul unui microscop special. / < fr. capillaroscopie]. Vezi definitia »
OFTALMOMETRÍE s.f. (Med.) Determinare a astigmatismului vizual cu ajutorul oftalmometrului. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmométrie, cf. gr. ophthalmos – ochi, metron – măsură]. Vezi definitia »