DACTILOSCOPÍE s. f. Procedeu de identificare a persoanelor pe baza amprentelor digitale, folosit în antropologie și în medicina judiciară. – Din fr. dactiloscopie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »

EXAGERÁȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Din fr. exagération, lat. exaggeratio. Vezi definitia »

DENOTÁȚIE s.f. 1. (Log.) Denumire a unui obiect care trimite la un concept; sferă. 2. (Lingv.) Faptul de a denumi, semnificație lexicală. [Cf. fr. dénotation, it. denotazione]. Vezi definitia »

INTRICÁȚIE s. f. amestec, întretăiere; încrucișare întâmplătoare. (< lat. intricatio, fr. intrication) Vezi definitia »