Definita cuvantului oclusiv
OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oclusiv
CURSÍV, -Ă, cursivi, -e, adj. 1. (Despre scriere sau vorbire; adesea adverbial) Curgător, ușor, fluent. 2. (Despre caractere de tipar) Care imită scrisul de mână, aplecat spre dreapta; italic. ♦ (Substantivat, f.) Text tipărit cu caractere de tipar cursive. – Din fr. cursif, lat. cursivus. Vezi definitia »
EXTRACTÍV, -Ă adj. care (poate) extrage; referitor la extracție. ♦ industrie ~ă = ramură a industriei care se ocupă cu extragerea materiilor prime din pământ fără a le prelucra. (< fr. extractif) Vezi definitia »
AMPLIFICATÍV, -Ă adj. amplificator; augmentativ. (< fr. amplificatif) Vezi definitia »
cauzatív2 (ca-u-) s. n. Vezi definitia »
IDEATÍV, -Ă adj. (Rar) Ideatic. [< ideație]. Vezi definitia »