Definita cuvantului oclusiv
OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ◊ Consoană oclusivă (și s.f.) = consoană care se pronunță prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oclusiv
IMPULSÍV, -Ă adj. (Despre oameni) Care se enervează ușor; violent, arțăgos, nestăpânit. [Cf. fr. impulsif, it. impulsivo]. Vezi definitia »
COLIGATÍV, -Ă adj. (Fiz.; despre proprietăți ale substanțelor) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. [< fr. colligatif]. Vezi definitia »
OMISÍV, -Ă adj. care constituie o omisiune; cu omisiuni. (< engl. omisive) Vezi definitia »
DIRECTÍV, -Ă adj. Direcțional. [< fr. directif]. Vezi definitia »
CORPORATÍV, -Ă adj. referitor la corporații; bazat pe corporații. (< fr. corporatif) Vezi definitia »