OSTEÓZĂ, osteoze, s. f. Afecțiune datorată unei secreții exagerate de hormon, caracterizată prin decalcifiere osoasă generalizată, depuneri de calciu în țesuturi etc. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéose. Vezi definitia »

CREVÁSĂ s. f. 1. despicătură adâncă într-un bloc de gheață. 2. plesnitură a pielii. (< fr. crevasse) Vezi definitia »

MONÁDĂ s. f. 1. (la unii filozofi) unitate indivizibilă materială sau spirituală din care ar fi alcătuită lumea; (la Leibniz) substanță spirituală independentă, care posedă automișcare și care oglindește tot ceea ce există în univers. 2. organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. (< fr. monade, germ. Monade) Vezi definitia »

pătăleáță, pătăléțe, s.f. (reg.) par, ciomag. Vezi definitia »

vútcă (-ci), s. f. – Rachiu foarte tare. – Var. vodcă. Pol. wodka (Tiktin). – Der. vutcar, s. m. (fabricant de votcă), sec. XVIII. Vezi definitia »