Definita cuvantului organon
ORGANÓN s.n. 1. Instrument al gândirii, denumire dată de bizantini celor cinci scrieri despre logică ale lui Aristotel. 2. Instrument teoretic de cercetare științifică. [< gr. organon – instrument, cf. fr. organon].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu organon
COLÓN2 s.n. Semn de punctuație antică echivalent cu o pauză medie (două puncte sau punct și virgulă în punctuația modernă). ♦ Subdiviziune a unui vers antic, a unei strofe sau a unei perioade. [< it., lat. colon]. Vezi definitia »
CASTILIA-LEON (CASTILLA-LA MANCHA) [castiλá], reg. autonomă în partea central-nordică a Spaniei; 94,2 mii km2; 2,63 mil. loc. (1988). Oraș pr.: Valladolid. Expl. de mangan și de zinc. Grîu, porumb, sfeclă de zahăr și citrice. Vezi definitia »
NEGATRÓN s.m. (Fiz.) Electron. [Var. negaton s.m. / < germ. Negatron, fr. négaton]. Vezi definitia »
VITRÓN s.n. Fibră de sticlă obținută prin filare. [Nume comercial, cf. lat. vitrum – sticlă]. Vezi definitia »
ANTIFÓN3, antifoane, s. n. 1. Material fonoabsorbant aplicat pe suprafețele unui spațiu închis cu scopul reducerii zgomotului venit din exterior; insonorizant. 2. Echipament de protecția muncii destinat protejării auzului celor care îl poartă. – Din pref. anti- + suf. -fon. Vezi definitia »