Definita cuvantului orientare
ORIENTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) orienta; orientație; (p. ext.) direcție, sens. ♦ (Mat.) Alegere a unei ordini din două ordini totale, opuse. ◊ Orientare profesională = alegerea carierei pentru un individ, efectuată cu ajutorul testelor. ♦ (Fig.) Tendință, înclinare; convingere, concepție. [< orienta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu orientare
FOTOCARTÁRE, fotocartări, s. f. Tehnica întocmirii planurilor și a hărților topografice, după fotograme, cu ajutorul aparatelor fotogrammetrice. – Foto- + cartare. Vezi definitia »
ÎNGURLUÍRE, îngurluiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a se îngurlui și rezultatul ei. – V. îngurlui. Vezi definitia »
Extubare
Indepartarea unui tub introdus intr-o cavitate corporala sau organ cavitar (ex. extragerea unui tub endotraheal). Vezi definitia »
DOZÁRE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. – V. doza. Vezi definitia »
ÎNTRULOCÁRE s. f. v. întrolocare. Vezi definitia »