Definita cuvantului bătător
BĂTĂTÓR1, bătătoare, s. n. 1. Băț, lopățică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăța de praf. 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. 3. Băț subțire, la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei, ca să se aleagă untul; mâtcă, brighidău. 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa, spre a fi melițate. 5. Scândură mică, dreptunghiulară, care servește la tasarea pământului semănat din grădină. – Lat. batt(u)atorium.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bătător
PASTIȘÓR s. m. (depr.) cel care pastișează. (< fr. pasticheur) Vezi definitia »
BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, bălăiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bălai; bălăiel, bălănel, bălănuț, bălăuc, băluț. – Bălai + suf. -ior. Vezi definitia »
INTEROCEPTÓR s.m. (Biol.) Organ receptor nervos care primește stimulii activității interne, în special viscerale. [< fr. intérocepteur, cf. lat. interior – dinăuntru, recipere – a primi]. Vezi definitia »
TÂNGUITÓR, -OÁRE, tânguitori, -oare, adj. (Despre sunete, glasuri etc.) Care se tânguiește; plin de durere; plângător, jalnic, tânguios. ♦ Trist. [Pr.: -gu-i-] – Tângui + suf. -tor. Vezi definitia »
MOTOPLANÓR s. n. planor echipat cu grup motopropulsor. (< fr. motoplaneur) Vezi definitia »