Definita cuvantului ostensoriu
OSTENSÓRIU s.n. (Bis.) Piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. [Pron. -riu. / < fr. ostensoir].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ostensoriu
ageamiu, ageamii s. m. (intl.) infractor mărunt / mediocru Vezi definitia »
MICRORALÍU s.n. Miniraliu. [Pron. -liu. / cf. fr. micro-rallye]. Vezi definitia »
BUICLIU, Cristea Ștefan (1857-1916, n. Roman), medic român. Prof. univ. la București. Unul dintre fondatorii medicinii interne românești. Vezi definitia »
BINIȘLÍU, binșlii, s. m. (Înv.) Persoană care purta biniș; curtean. – Tc. binișli. Vezi definitia »
DEZAVANTÁGIU s.n. v. dezavantaj. Vezi definitia »