ÎNCHISOÁRE, închisori, s. f. 1. Clădire, loc în care sunt închiși cei condamnați la pedepse privative de libertate sau cei deținuți preventiv; temniță, pușcărie. penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se țin vitele). 2. Faptul de a sta închis; ședere în temniță. – Închis² + suf. -oare. Vezi definitia »

DEZACTIVÁRE s.f. Acțiunea de a dezactiva și rezultatul ei. [< dezactiva]. Vezi definitia »

CALCULÁRE s.f. Acțiunea de a calcula; calcul, calculație. [< calcula]. Vezi definitia »

CUVÂNTÁRE, cuvântări, s. f. Acțiunea de a cuvânta și rezultatul ei; vorbire în public desfășurată cu oarecare solemnitate; discurs. – V. cuvânta. Vezi definitia »

RĂBUÍRE, răbuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a răbui și rezultatul ei. – V. răbui. Vezi definitia »