EBULÍȚIE s.f. (Liv.) Fierbere. [Gen. -iei, var. ebulițiune s.f. / cf. fr. ébulition, lat. ebulitio]. Vezi definitia »

AGRONOMETRÍE s.f. Știința măsurării puterii productive a solului. [< fr. agronométrie]. Vezi definitia »

TÁLIE s. f. 1. partea de mijloc, mai subțire, a corpului omenesc, deasupra șoldurilor; mijloc. ◊ parte a unui obiect de îmbrăcăminte care îmbracă mijlocul; (p. ext.) corsaj. 2. statură, înălțime. 3. (fig.) mărime, importanță, valoare. ♦ a fi de ă cuiva = a avea aceeași valoare, talent etc. ca și acela. (< rus. taliia, după fr. taille) Vezi definitia »

CHIRURGÍE s. f. Ramură a medicinei care tratează bolile cu ajutorul operațiilor. ◊ Mică chirurgie = parte a chirurgiei consacrată intervențiilor chirurgicale mai ușoare, care nu impun spitalizare. Chirurgie genetică = transplant de gene. [Var.: (înv.) hirurgíe s. f.] – Din fr. chirurgie, lat. chirurgia. Vezi definitia »

PRELEVÁȚIE s.f. (Rar) Prelucrare, prelevare. [Gen. -iei, var. prelevațiune s.f. / cf. fr. prélevation, it. prelevazione]. Vezi definitia »