mrániță (-țe), s. f. – Băligar, pămînt îngrășat. Origine îndoielnică. Pare der. din sl. (bg.) chrana „aliment” cf. hrană și bg. hranen „îngrășat”. Der. dintr-un sl. *mranica (Scriban) nu este convingătoare. În Munt. – Der. mrănița, vb. (a îngrășa, a pune bălegar); mrănițos, adj. (îngrășat). Vezi definitia »

MISÍVĂ, misive, s. f. (Astăzi glumeț) Scrisoare, bilet. – Din fr. missive. Vezi definitia »

AUTODENTÁRĂ s.f. Autovehicul amenajat special pentru tratamente stomatologice. [Et. incertă]. Vezi definitia »

tighínă, tighíne, s.f. (pop.) poiană neatinsă de plug. Vezi definitia »

a pune degetul pe rană expr. a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute. Vezi definitia »