Definita cuvantului panicul
PANÍCUL s.n. 1. Inflorescență în formă de ciorchine sau de spic. 2. (Anat.) Strat de țesut alcătuit dintr-un singur tip tisular. [Var. paniculă s.f. / < fr. panicule, cf. lat. panicula].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu panicul
HIBERNÁCUL, hibernaculi, s. m. (Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie partea de rezistență în timpul iernii a unor plante acvatice. – Din fr. hibernacle. Vezi definitia »
PRÓISUL s. m. art. în expr. v. PROIS. – [DLRM] Vezi definitia »
A ABANDONA GÂNDUL (CUIVA): A renunța la o idee; A-și schimba părerea. Vezi definitia »
NUL, -Ă adj. 1. (despre acte) fără valoare legală, care se reduce la nimic; inexistent. ♦ meci ~ = meci terminat la egalitate. 2. (mat.) de valoare egală cu zero. 3. (despre oameni) lipsit de merite. (< fr. nul, germ. null) Vezi definitia »
ANIMALÍCUL s.m. v. animalcul. Vezi definitia »