SPĂCÉL, spăcele, s. n. (Reg.) Obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia. – Din spate + suf. -ic-el. Vezi definitia »

fârtățél, fârtățéi, s.m. (pop.) soțior, frățior. Vezi definitia »

el absolveste liceul la anul viitor Vezi definitia »

zel (-luri), s. n. – Rîvnă. – Mr. zil. Fr. zèle, din gr. ζῆλος. Dublet al lui zilos, s. n. (zel) direct din ngr., sec. XIX, înv. – Der. zelator, s. m. (apărător), fin fr. zélateur; zelos, adj. (plin de zel), cu suf. -os; zulie, s. f. (gelozie), din ngr. ζουλία (Graur, BL, IV, 119), var. de la ζηλία (Gáldi 265), înv.; zuliar, adj., din ngr. ζουλίαρης; zulipsi, vb., din ngr. ζηλεύω, viitor ζηλέφω. Cf. gelos, zulă. Vezi definitia »

prăpurél, prăpuréi, s.m. (reg.) prapur bisericesc mic, prăpuraș. Vezi definitia »