CAMPÉSTRU, -Ă, campéștri, -stre, adj. Specific câmpului, vieții de la țară. (cf. it. campestre, lat. campester) Vezi definitia »

pălándru s.n. (reg.) gard de scânduri; palancă. Vezi definitia »

PILÁSTRU s. m. stâlp (cu secțiune dreptunghiulară) folosit ca ornament sau pentru consolidarea unui zid. (< fr. pilastre) Vezi definitia »

PULSOMÉTRU s. n. 1. pompă pentru deplasarea apei prin presiunea exercitată asupra acesteia de aburi. 2. sfigmometru. (< fr. pulsomètre) Vezi definitia »

EUDIOMÉTRU s.n. (Fiz.) Aparat folosit la analiza volumetrică a gazelor și la sinteza, sub influența unei descărcări electrice, a diverselor corpuri gazoase. [Pron. e-u-di-o-. / < fr. eudiomètre, cf. gr. eudia – timp frumos, metron – măsură]. Vezi definitia »