fíltru (-re), s. n. – 1. Dispozitv cu care se separă particulele solide dintr-un lichid. – 2. Băutură căreia i se atribuie virtuți miraculoase. Îmbinare a fr. filtre și a fr. philtre. – Der. filtra, vb.; filtrant, adj.; filtrație, s. f.; infiltra, vb.; infiltrați(un)e, s. f., toți din fr. Vezi definitia »

ponégru, -eágră, adj. (înv. și reg.) 1. foarte negru. 2. (s.f.) femeie foarte rea. Vezi definitia »

MUSTOMÉTRU s.n. v. mustimetru. Vezi definitia »

PROFILOMÉTRU, profilometre, s. n. Aparat pentru măsurarea gradului de netezime al suprafeței unui drum, a unui teren, a unei piese prelucrate. – Din fr. profilomètre. Vezi definitia »

TÍMBRU, (1) timbre, (2, 3) timbruri, s. n. 1. Imprimat de dimensiuni mici, emis de stat sau de o instituție special autorizată, care se lipește pe acte oficiale sau pe scrisori și care reprezintă un impozit sau o taxă; taxă reprezentând valoarea unui timbru (1) și care este plătită direct unei administrații publice. ◊ Timbru sec = imagine imprimată în relief pe hârtie, cu ajutorul unui dispozitiv special de metal, care întărește valoarea unui act. Timbru comemorativ = timbru tipărit ocazional și folosit în locul timbrelor obișnuite, pentru comemorarea unui eveniment. Timbru fiscal = timbru folosit pentru încasarea unor taxe fiscale. ♦ Ștampilă aplicată de oficiile poștale, care indică locul și data plecării sau a sosirii unei scrisori. 2. Însușire a sunetului muzical datorită căreia se deosebesc între ele sunetele de aceeași înălțime și intensitate provenite de la surse diferite. ♦ Calitate specifică a unui sunet care permite ca el să fie distins de alt sunet, independent de înălțimea, intensitatea și durata lui. 3. (Înv.) Clopot, clopoțel. – Din fr. timbre. Vezi definitia »