DEPÓZIT, depozite, s. n. 1. Loc, clădire în care se păstrează materiale de construcție, mărfuri etc., magazie. ♦ Formație militară care aprovizionează unitățile armatei cu materiale, muniții etc. 2. Ceea ce se depune spre păstrare; (în special) bani sau hârtii de valoare depuse în păstrare la o instituție bancară. ◊ Loc. adv. În depozit = în păstrare. ♦ Depozit legal = fond de cărți constituit prin predarea obligatorie de către tipografii și edituri a unui număr de exemplare din fiecare volum tipărit marilor biblioteci publice din țară. 3. Strat format prin sedimentarea substanțelor solide dizolvate sau aflate în suspensie într-un lichid; sediment. – Din lat. depositum (cu unele sensuri după fr. dépôt). Vezi definitia »

Organit cu rol important in transmiterea sinaptica, situat la exteriorul membranei presinaptice. Vezi definitia »

NITRONATRÍT s.m. Nitrat de sodiu, care constituie componentul principal al salpetrului de Chile. [< fr. nitronatrite]. Vezi definitia »

MOLEȘÍT, -Ă, moleșiți, -te, adj. Cuprins de moleșeală, de slăbiciune, lipsit de vlagă; slăbit, bleg, moale. – V. moleși. Vezi definitia »

BORTELÍT, -Ă, borteliți, -te, adj. (Reg.) Găurit. – V. borteli. Vezi definitia »