ANAHORÉT, -Ă, anahoreți, -te, s. m. și f. (Rar) Pustnic. – Din fr. anachorète, lat. anachoreta. Vezi definitia »

TESMOTÉT s. m. (ant.) titlu dat celor șase magistrați atenieni însărcinați cu păstrarea și interpretarea legilor. (< fr. thesmothète, gr. thesmothetes) Vezi definitia »

VENÉT, veneți, s. m. (La pl.) Populație indo-europeană așezată în antichitate în nord-estul Peninsulei Italice și supusă de romani; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. – Din fr. Vénètes. Vezi definitia »

BĂNÉT s. n. Bani¹ mulți; avere mare în bani¹; bănărit. – Ban¹ + suf. -et. Vezi definitia »

GURMÉT, gurmeți, s.m. [si f.? – CM] Persoană care are gusturi rafinate în ceea ce privește mâncărurile. A nu se confunda cu gurmand (persoană careia îi place să mănânce mult). [Nota CM: deosebirea se face numai in franceza; in romana, gurmand acopera ambele sensuri] Vezi definitia »