hirográf (hirográfe), s. n. – Autograf, document sub semnătură privată. Ngr. χειρόγραφον. Sec. XVIII. Vezi definitia »

BRONTOGRÁF s.n. Aparat înregistrator de trăsnete. [< fr. brontographe, cf. gr. bronte – trăsnet, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

COLORGRÁF s.n. (Poligr.) Aparat electronic de corectat și de dozat extrasele de culori obținute pe negative fotografice. [< fr. colorgraphe]. Vezi definitia »

SFIGMOGRÁF s. n. aparat pentru înregistrarea pulsului și a variațiilor tensiunii arteriale; pulsograf. (< fr. sphygmographe) Vezi definitia »

COORDONOGRÁF s. n. instrument pentru raportarea automată a punctelor în funcție de coordonatele lor, în cartografie. (după fr. coordinatographe) Vezi definitia »