PERICLÍN, periclinuri, s. n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale cutelor. – Din fr. péricline. Vezi definitia »

SUSPÍN, suspine, s. n. 1. Respirație sonoră, adâncă și prelungită, provocată mai ales de o durere psihică; oftat, suspinare. ◊ Expr. (Rar) A-și da ultimul suspin = a muri. 2. Respirație scurtă și întretăiată, care însoțește un plâns puternic; sughiț (de plâns), suspinare. 3. (Reg.) Astmă (la cai). [Pl. și: suspinuri] – Din suspina (derivat regresiv). Vezi definitia »

PELERÍN s. m. cel care merge în pelerinaj; peregrin. (< fr. pèlerin) Vezi definitia »

satin Vezi definitia »

LIE-DE-VIN /li-dö-vén/ adv. inv. de culoare roșu-închis; mov. (< fr. lie-de-vin) Vezi definitia »