s.f.rar Stiința sau arta de a alcătui calendare, din fr. hemerologie Vezi definitia »

șirofár, șirofáre, s.n. (reg.) unealtă de dulgherie; șurubelniță. Vezi definitia »

VICÁR s. m. 1. cel care ținea locul cuiva căruia îi urma imediat în rang. ◊ funcționar din organizarea mai târzie a Imperiului Roman, care administra o dioceză imperială. 2. locțiitor al unui mitropolit, episcop sau alt demnitar bisericesc. (< fr. vicaire, lat. vicarius) Vezi definitia »

LORÁR s.m. (Ant.) Persoană însărcinată cu biciuirea sclavilor condamnați. [< lat. lorarius < lorum – curea]. Vezi definitia »

CAZUÁR, cazuari, s. m. Gen de păsări mari din Oceania, asemănătoare cu struțul, cu o creastă cornoasă pe frunte și cu pene negre întrebuințate ca podoabă (Casuarius casuarius). [Pr.: -zu-ar] – Din fr. casoar, it. casuario. Vezi definitia »