Definita cuvantului penitență
PENITÉNȚĂ s.f. 1. (În practicile creștine) Pedeapsă (pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul) pentru ispășirea și iertarea păcatelor; canon; (p. ext.) privațiune. 2. Căință, pocăință. [Cf. lat. paenitentia, fr. pénitence, it. penitenza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu penitență
LĂDÍȚĂ, lădițe, s. f. Diminutiv al lui ladă; lădișoară, lăduță. – Ladă + suf. -iță. Vezi definitia »
sumínă s.f. (înv. și reg.) parte a podului unei case, construită pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. Vezi definitia »
fleáncă (fleoáncă), s.f. (pop. și fam.) 1. gură; gură-rea. 2. (reg.) femeie proastă, îmbrăcată neîngrijit. Vezi definitia »
CAROLĂ s. f. (ARHIT.) Deambulatoriu. Vezi definitia »
PITÚRĂ s. f. vopsea specială pe bază de ulei sau rășini, pentru nave. (< it. pittura) Vezi definitia »