picurătúră s.f. (înv.) 1. picătură. 2. (fig.) sunet, vibrație. Vezi definitia »

PIPÉTĂ s.f. Tub de sticlă umflat la mijloc și subțiat la un capăt, care se folosește pentru a lua o cantitate mică dintr-un lichid. [< fr. pipette]. Vezi definitia »

OSÉTĂ s.f. Limbă iraniană vorbită în regiunea Caucaz. (cf. fr. ossète) Vezi definitia »

HIPERMETAMORFÓZĂ s. f. labilitate morbidă a atenției, însoțită uneori de stări de excitație, care se observă în psihozele organice cu tulburări de conștiință. (< fr. hypermétamorphose) Vezi definitia »

SPIRILÓZĂ s. f. boală provocată de un spiril. (< fr. spirillose) Vezi definitia »