ALBIÚȚĂ, albiuțe, s. f. Diminutiv al lui albie; albioară. [Pr.: -bi-u-] – Albie + suf. -uță. Vezi definitia »

ȚÂRÍCĂ s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țâră; țârucă, țârișoară. – Țâră + suf. -ică. Vezi definitia »

CATAZÓNĂ s. f. zona cea mai adâncă (cu șisturi cristaline) de transformare metamorfică a Pământului. (< fr. catazone) Vezi definitia »

ACHÉNĂ, achene, s. f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânță, acoperită cu un înveliș tare, nu e sudată de acest înveliș. – Din fr. akène. Vezi definitia »

BÁTĂ, bete, s. f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă și lungă, țesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat. *bitta (= vitta „legătură”). Vezi definitia »