MISITÍE, misitii, s. f. Ocupația misitului; plată pentru serviciile misitului. – Misit + suf. -ie. Vezi definitia »

JAPONOLOGÍE s. f. V. japanologie. Vezi definitia »

ÎNȘELĂTORÍE, înșelătorii, s. f. Faptă a celui care înșală; înșelăciune. – Înșelător + suf. -ie. Vezi definitia »

CATAFAZÍE s.f. Tulburare a vorbirii, constând în repetarea mecanică a aceleiași fraze sau acelorași cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. cataphasie, cf. gr. kata – în jos, phasis – vorbire]. Vezi definitia »

CONSTELÁȚIE s. f. 1. grupare aparentă de stele, stabilă timp îndelungat, care prezintă pe boltă o configurație specifică. 2. (fig.) grup de obiecte strălucitoare. ◊ grup de oameni iluștri. (< fr. constellation, lat. constellatio) Vezi definitia »